Evenimente

Apa și energia - Ziua Mondială a Apei 2014

22 martie reprezintă data la care sărbătorim an de an apa, resursa de care depindem zi de zi și fără de care nici progresul economic nu ar fi posibil. SC VITAL SA celebrează această zi prin participarea și implicarea în două evenimente distincte.

În Baia Mare reprezentanții societății vor fi prezenți la ediția a II-a a simpozionului ”Colaborări pentru viitor, organizat de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Maramureș. Programul  va avea loc la Bibioteca Județeană “Petre Dulfu” Baia Mare unde vor fi  prezentate și dezbătute o serie de lucrări științifice. Mircea Mecea, director general adjunct SC VITAL SA ,va prezenta în cadrul lucrărilor materialul  “Strategii privind dezvoltarea serviciilor de apă și canalizare în județul Maramureș pe perioada 2014 – 2018”.

Localitățile în care operăm nu sunt uitate nici în acest an. Având la bază un parteneriat devenit deja tradiție încheiat cu Clubul Copiilor din Târgu Lăpuș, reprezentanți ai SC VITAL SA vor fi prezenți la un program artistic ce se va desfășura la Casa de cultură din localitate. Sub sloganul “Dacă apa e curată viața ne e asigurată” elevii, coordonați de prof. Maria Macec – Clubul Copiilor și prof. Aurelia Filip – Școala Rogoz, vor prezenta o scenetă prin care încearcă să sensibilizeze publicul despre pericolele poluării asupra resurselor naturale, în special asupra apei. Ziua Mondiala a Apei a fost pregătită din timp iar copiii au realizat și o expoziție de desene și picturi pe această temă.

“Apa și energia: interdependenţe fundamentale”

Tema aleasă pentru 2014 de către Organizația Națiunilor Unite, pentru a aminti cât de importantă este apa în viețile noastre, este “Apa și energia: interdependenţe fundamentale” și îndeamnă către o mai strânsă cooperare între ministerele și sectoarele interesate, vizând cuplarea cerințelor crescânde de energie cu gestiunea durabilă a resurselor de apă - în cadrul unei economii ecologice.

Ideea principală de la care pornește tema din acest an este că apa și energia sunt strâns interconectate, iar politicile de dezvoltare în cele două domenii ar trebui gândite unitar. Toate sursele de energie (inclusiv electricitate) au nevoie de apă în procesul de producere: extracția materiilor prime, procesele termice de răcire, procesele de curățare, culturile pentru biocombustibili și alimentarea turbinelor. Energia este și ea necesară pentru ca apa să fie accesibilă oamenilor și consumului (inclusiv irigațiile) în procesul de tratare, transport, pompare și desalinizare. Aproximativ 8% din energia produsă la nivel global este folosită pentru a pompa, a trata și a distribui apa către diverse categorii de utilizatori.

Până în 2030, cererea de energie regenerabilă va crește cu 60% (WWAP, 2009 - World Water Assessment Programme – Programul mondial de evaluare a apei din cadrul UNESCO) și EIA (2010) estimează că la nivel mondial consumul de energie va crește cu aproximativ 50%, între anii 2007-2035. Odată cu dezvoltarea agriculturii atât consumul de apă cât și de energie vor crește ceea ce va duce la o competiție mai mare între consumatori și persoanele interesate de aceste activități (stakeholderii). Se estimează o creștere a consumului de apă pentru agricultură de 19% până în anul 2050. Utilizarea masivă a apei ar putea trece dincolo de pragurile critice ducând la creșterea deficitului și la degradarea surselor. Dezvoltarea duce la creșterea nevoilor de hrană, energie și apă, acestea devenind mai abundente și mai accesibile odată cu progresul economic. Presați de aceste probleme și de creșterea deficitului de apă și energie multe țări realizează că progresul nu va mai fi posibil fără găsirea unor soluții alternative. În special cele care se concentrează pe gestionarea eficientă a resurselor disponibile, în scopul de a conserva ecosistemele legate de apă și serviciile de valoare pe care le oferă cetățenilor, pentru economie și pentru conservarea mediului de care toate aceste servicii depind.

Până la 90% din resursele de apă proaspătă/dulce disponibile sunt exploatate în țările cu dezvoltare rapidă. Media la nivel global ajunge la 70%. Nu doar consumul de apă ci și tratarea apelor uzate se realizează cu un consum energetic ridicat. Interdependențele dintre cele două resurse ar duce la o creștere a nevoilor energetice globale cu 44% între anii 2006-2030 (IEA 2009).

Asigurarea accesului la apă și energie

Indiferent de stadiul de dezvoltare, localizarea sau chiar adundența resurselor fiecare societate se confruntă cu probleme referitoare la accesul la apă și energie.

Pentru cei mai săraci, asigurarea accesului atât la apă cât și la energie este piatra de temelie pentru reducerea sărăciei. În economiile de tranziție, facilitarea și creșterea accesului la apă și energie constituie o parte integrantă a dezvoltării economice dar care vine cu provocări mari, de a corela limitele surselor de apă și energie cu cererile tot mai mari și cu gestionarea securității alimentare.

Dezvoltarea durabilă este dependentă de accesul la apă și energie. Apa și energia reprezintă de asemenea condiții elementare pentru a îmbunătăți starea de sănătate, invățământul, securitatea alimentară și infrastructura. Aproape 40% din populația globului se bazează pe lemne, cărbuni, cărbuni din lemn sau deșeuri de origine animală pentru a-și găti hrana. Respirarea fumului toxic cauzează boli pulmonare care duce la moartea a aproape 2 milioane de persoane anual, majoritatea femei și copii. Electricitatea face posibil studiul copiilor după lăsarea serii. Permite pomparea apelor pentru culturi agricole, permite alimentelor și medicamentelor să fie conservate la rece.

Între 1990 și 2010 mai mult de 2 bilioane de persoane au primit acces la surse controlate de apă potabilă. Proporția populației care are acces la surse de apă potabilă controlate a crescut de la 76% în 1990 la 89% în 2010. Peste 40% din populația care nu are acces la surse de apă potabilă trăiește în Africa sub-Sahariană. În 2011, 768 milioane de oameni nu aveau acces la surse controlate de apă potabilă. (MDG and Beyond 2015 (http://www.un.org/millenniumgoals/environ.shtml))

Creșterea accesului la energie presupune creșterea accesului la surse de apă dulce. De exemplu în USA, unde pentru generarea energiei se folosec 40% din retragerile de apă, exploatările de apă ar trebui să crească cu 165% pentru a satisface cererea în anul 2025.

Grupul Resurselor de Apă 2030, a stabilit că dacă resursele anuale de apă dulce rămân statice la 4,200 bilioane mc, deficitul anual în 2030 este estimat a fi la 2.765 bilioane mc, sau 40% din cererea necondiționată, dacă presupunem că trendul actual continuă. India și RP China se anticipează că vor avea un deficit combinat de 1.000 de bilioane mc, reflectând un deficit de 50%, respectiv 25%.

Lipsa apei afectează peste o treime din populația lumii, în jur de 2,4 bilioane de oameni. Mulți dintre aceștia trăiesc în zone stresate din punct de vedere al resurselor de apă, și estimările arată că se va ajunge la 2/3 din populație pînă în anul 2025.

90% din energia globală este generată prin utilizarea intensivă a apei (este  hidrointensivă). Având în vedere că până în anul 2035 consumul de energie la nivel mondial va crește cu aproximativ 50%, consumul de apă pe glob va crește cu 85%. Totuși 2,8 miliarde oameni încă se confruntă în prezent cu deficit sever de apă în timp ce alte 2,5 miliarde au acces sporadic sau deloc la curent electric. Schimbările climatice vor avea impact asupra energiei și apei deopotrivă.

Resursele de apă ale României în context international

Conform datelor disponibile în 2013, resursele totale de apă dulce ale României erau estimate la circa 212 Km3/an, dintre care 1.844 mil.m3 în lacurile de acumulare naturale și 7.611 mil.m3 în lacurile antropice (artificiale), însemnând un total de circa 10 km3 apă stocată.

În context global, resursele de apă dulce în România se plasează la un nivel de mijloc fiind estimate între 201-500 Km3/an, sau între 5.000-10.000 m3 pe cap de locuitor. Gradul mediu de folosire al resurselor de apă, adică ponderea volumului utilizat din totalul captat (potrivit capacităţilor de captare aflate în funcţiune) este de 90,26% (între 85,16 – agricultura și 95,45 – populație). În aceste condiţii volumul de apă disponibil pentru toate utilizările apare deocamdată suficient.

România se află în regiunea europeană unde deficitul fizic de apă este redus: în 2007 România se încadra în categoria 6.000 -15.000 m3/locuitor.

În perspectiva 2050, țara noastră nu intră sub incidența riscului de epuizare a resurselor de apă, estimarea privind cantitatea anuală disponibilă fiind ≥1,7 milioane litri/locuitor.

România 2012: captări de apă

În anul 2012 captările totale de apă brută au fost de 6,49 mld.m3 din care:

• populaţie - 1,05 mld.m3.
• industrie - 4,35 mld.m3.
• agricultură - 1,09 mld.m3.

Captările de apă au scăzut de la 10,3 mld.m3 în anul 1995, la 6,49 mld.m3 în anul 2012, în legătură cu:

• diminuarea activităţii industriale;
• reducerea consumurilor de apă în procesele tehnologice;
• limitarea pierderilor;
• sporirea costului apei atrăgând criteriul economic în utilizarea apei.

BIBLIOGRAFIE:

Site-ul UN-WATER, cu link-urile conexe:

http://www.unwater.org/worldwaterday/about-world-water-day/world-water-day-2014-water-and-energy/en/

http://www.un.org/waterforlifedecade/pdf/01_2014_water_and_energy.pdf

http://www.un.org/waterforlifedecade/pdf/01_2014_securing_access_eng.pdf

http://www.unwater.org/worldwaterday/about-world-water-day/key-messages/en/

http://www.dspb.ro/diverse/20140305-zma.pdf 

Negoescu R, Bălan C, Bănăţeanu M, Niţulescu D, Analiza de situație WWD 2013 - Colaborarea pentru apă pe plan global - un imperativ de stringentă actualitate. PromoSan-CRSPB, februarie 2013.

Raport național privind starea mediului 2012 – Agenția Națională pentru Protecția Mediului:http://www.anpm.ro/upload/116008_RSM-2012.pdf