Începând cu anul 1965 „hărţile vor consemna în apropierea Băii Mari apariţia unui lac în anul XX al României Populare”

„Puternica industrie a Băii Mari și creşterea oraşului au dus la necesitatea unor noi şi masive rezerve de apă industrială şi potabilă.

 Pe Valea Firizei ce îşi poartă printre munţi de mii de ani apele limpezi, s-a născut o „mare” băimăreană. Un baraj de beton înalt de 52 de metri a pus stavilă firavului firicel al pârâului Firiza, iar acum în spatele său stă acumulată o cantitate de 20 milioane metri cubi de apă. Puterea acestei uriaşe mase de apă va pune în funcţiune o hidrocentrală cu o putere instalată de 4.000 KW. Apoi apa îşi va găsi sălaş într-un al doilea lac de acumulare la câteva sute de metri în aval de primul. De aici va cunoaşte cursul forţat printr-un tunel de aducţiune de 4 km, care străpunge muntele pregătindu-şi puterile pentru a pune în mişcare o nouă hidrocentrală. Aşadar, prin sistemul hidrotehnic Firiza nu numai că va îndestula cerinţele de apă ale Băii Mari, dar îşi va dărui în drumul său energiile, făcându-le să scapere în mii de kilowaţi.

Cine a vizitat aceste locuri cu doi ani în urmă, îndreptându-şi paşii spre Blidari, Igniş, Izvoare sau alte cărări de munte, a urmat drumul pe fundul actualului lac, care măsoară pe alocuri adâncimi ce depăşesc 30 de metri. Actualul drum ocoleşte lacul prin stânga, urmărindu-i fidel „Golfurile” şi „Peninsulele”. Din înălţimea drumului de piatră se desfăşoară un spectacol de o rară frumuseţe. Pe malul lacului a şi apărut prima cabană: se anunţă construcţii de baze nautice, vaporaşe şi bărci de agrement, pe care se va putea scrie „NAVROM – Baia Mare”.

Acum se vor opera  modificări  nu numai în harta industrială a oraşului, ci schimbările vor fi de domeniului geografiei. Aşa că viitoarele hărţi vor consemna în apropierea Băii Mari apariţia unui lac în anul XX al României Populare”.

sursă: Octavian Bandula, „ Baia Mare. Schiţă monografică”, 1965

Csoma Beatrix - Apa vie a orașului Baia Mare, 2017