Apa de ploaie: ce conține și de ce e periculos să o bei?

Dacă scoți limba într-o zi ploioasă, ai putea crede că apa de ploaie pe care ai gustat-o este la fel ca apa pe care o consumi de obicei. Însă trebuie să știți că există o serie de contaminanți care pot ajunge în ploaie, cum ar fi bacterii, virusuri, paraziți, praf, particule de fum și alte substanțe chimice, conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.

Apa de ploaie, prieten sau inamic?

Dacă colectați apă de ploaie de pe un acoperiș, aceasta ar putea conține și urme lăsate de animale, cum ar fi excremente de păsări, iar dacă acoperișul sau țevile de scurgere sunt vechi, materiale precum azbestul, plumbul și cuprul ar putea ajunge și în rezervorul vostru.

Dacă ploaia este stocată într-un recipient deschis, poate fi, de asemenea, plină de insecte și materii organice aflate în descompunere, cum ar fi frunzele moarte. Din aceste motive, nu se recomandă colectarea pentru consum a apei de ploaie, dar se recomandă utilizarea acesteia în alte scopuri, cum ar fi udarea plantelor.

Mai mult, nivelurile acestor contaminanți pot varia semnificativ în funcție de locul în care locuiți, iar riscul de îmbolnăvire depinde în mare măsură de câtă apă de ploaie beți.

Dar acum, în epoca modernă a substanțelor chimice produse de om, există un nou risc asociat cu consumul de apă de ploaie.

Într-un studiu publicat în august 2022 în revista Environmental Science & Technology, cercetătorii au descoperit că apa de ploaie de pe tot globul are concentrații de PFAS (substanțe alchil per- și polifluorinate) toxice care depășesc regulile de sănătate. Aceste constatări înseamnă că apa provenită din ploaie este cu siguranță nesigură de băut, mai ales dacă nu este tratată.

Ce înseamnă PFAS?

PFAS este un termen colectiv pentru peste 1.400 de substanțe chimice create de om care au fost folosite în istorie pentru o gamă largă de produse, incluzând textile, spume de stingere a incendiilor, vase antiaderențe, ambalaje pentru alimente, gazon artificial și corzi de chitară, a declarat Ian Cousins, chimist de mediu la Universitatea Stockholm, din Suedia, și autor principal al studiului.

Cu toate acestea, „înțelegerea actuală a impactului biologic se bazează în principal pe studiile a patru acizi perfluoroalchil (PFAA)”, care este un subgrup de PFAS, a spus Cousins. Aceste PFAA includ acidul perfluorooctansulfonic (PFOS), acidul perfluorooctanoic (PFOA), acidul perfluorohexansulfonic (PFHxS) și acidul perfluorononanoic (PFNA), care au fost principalul obiectiv al studiului, a adăugat el.

Cercetările anterioare au arătat că aceste substanțe chimice sunt extrem de toxice și pot cauza o gamă largă de probleme, inclusiv diferite tipuri de cancer, infertilitate, complicații de sarcină, probleme de dezvoltare, afecțiuni ale sistemului imunitar și diverse boli ale intestinelor, ficatului și tiroidei.

În plus, poate scădea eficacitatea vaccinurilor la copii, a spus Cousins. De asemenea, este posibil ca PFAS să provoace daune suplimentare mediului, dar această idee nu a fost studiată atât de detaliat, a adăugat el.

În cadrul studiului, cercetătorii au strâns date din mostre de apă de ploaie colectate de pe tot globul, dezvăluind că PFAS sunt încă abundente în apa de ploaie peste tot pe Pământ, în concentrații peste regulile de siguranță stabilite de EPA și alte organisme de reglementare similare din alte țări.

Experții au sperat că concentrațiile de PFAS ar fi putut începe să scadă până acum, dar acest lucru nu s-a întâmplat, a spus Cousins. În schimb, cercetătorii cred că PFAS reprezintă o nouă graniță planetară, o limită conceptuală dincolo de care ceva devine nesigur pentru oameni, pe care deja am depășit-o, a adăugat el.

Cea mai izbitoare constatare a fost că nivelurile de PFOA din apa de ploaie sunt de cel puțin 10 ori peste nivelul de siguranță al EPA în fiecare locație prelevată de pe planetă, inclusiv în Platoul Tibetan și Antarctica.

Cercetătorii încă nu sunt siguri cum sunt transportate PFAS în cele mai îndepărtate părți ale globului, a spus Cousins.

Cum ajung PFAS în apa de ploaie?

Echipa emite ipoteza că PFAS de pe suprafața oceanului sunt reinjectate în atmosferă din stropii emanați din ocean și sunt apoi transportate în alte regiuni, unde cad sub formă de ploaie; ei plănuiesc să testeze această ipoteză în cercetările viitoare.

De asemenea, este posibil ca PFAS să se scurgă în continuare în mediu din gropile de gunoi, a adăugat Cousins.

Este prea devreme pentru a prezice efectele generale asupra sănătății publice pe care le va provoca apa de ploaie bogată în PFAS pe tot globul, dar este posibil ca acestea să fie deja în curs. „Am fost expuși deja la niveluri și mai mari în ultimii 20-30 de ani. Abia acum înțelegem mai bine potențialele consecințe ale acestei expuneri”, a spus Cousins.

Când vor scădea nivelurile de PFAS?

Impactul PFAS va fi probabil mai mare în țările în curs de dezvoltare, unde milioane de oameni se bazează pe apa de ploaie ca singura sursă de apă potabilă, a spus Cousins. Dar chiar și în anumite regiuni ale națiunilor dezvoltate, cum ar fi Australia de Vest, consumul de apă de ploaie este încă surprinzător de comun, a adăugat el.

Chiar dacă ploaia este tratată corespunzător, încă nu există nicio garanție că PFAS pot fi îndepărtate. PFAS pot fi găsite, în niveluri scăzute, și în apa potabilă de la robinete sau cea îmbuteliată, deși adesea la niveluri sigure.

Nivelurile de PFAS vor scădea în cele din urmă pe măsură ce vor ajunge în oceanul adânc, dar acesta este un proces gradual care ar putea dura multe decenii, a spus Cousins.

Sursa descopera.ro