Apa în lume

14 Sep 2016 Printează

Paradoxul valorii: Ar putea o sticlă de apă să fie mai scumpă decât un diamant

Economistul Adam Smith explică cum este realizat paradoxul valorii, afirmând că definirea noţiunii de valoare este ambiguă.

Într-un joc televizat, concurentul ar analiza valoarea de schimb în bani pe termen lung a premiului, însă într-o situaţie de urgenţă, precum rătăcirea prin deşert, contează mai mult valoarea utilităţii, cât de valoros este în situaţia prezentă. Alegând doar unul dintre premii concurentul trebuie să ia în considerarea costurile oportunităţii, valoarea premiului pe care îl pierde. 

Într-un final, nu ar conta câţi bani valorează diamantul dacă concurentul nu reuşeşte să supravieţuiască în deşert. Mulţi economişti din zilele noastre se confruntă cu paradoxul valorilor deoarece încearcă să unifice aceste consideraţii în conceptul numit utilitate (cât de bine poate un lucru să satisfacă nevoile sau dorinţele unei persoane).

Utilitatea se aplică în nenumărate cazuri, de la măncare până la plăcerea redată de ascultarea unui cântec preferat, însă poate varia în funcţie de persoană.

Utilitatea unui produs este redată de cât de mult este dispus consumatorul să plătească pentru obiect.

Dacă ne întoarcem înapoi în deşert, însă de această dată concurentul poate alege între un diamant sau o sticlă cu apă, o dată la cinci minute, majoritatea oamenilor probabil vor alege întâi apa cât se le ajungă pentru tot drumul, apoi câte diamante pot căra. Acest fenomen se produce datorită utilităţii marginale 

Însă cu cât obţinem mai multe lucruri pe care le dorim cu atât plăcerea de a le avea scade, iar acest fenomen se numeşte legea diminuării utilităţilor marginale.

Utilitatea nu se aplică doar atunci când încercăm să cumpărăm lucruri, ci şi în cadrul tuturor deciziilor.

Sursa: Science Dump